Omul bun la toate
August 28th, 2008
Sunt foarte multi manageri romani care nu cred in specializare si incurajeaza in randul echipei pe care o coordoneaza modelul “omul multilateral dezvoltat”.Productivitatea muncii nu ar trebui sa se masoare in cate sarcini esti implicat, ci in cat de eficient esti in ceea ce faci, in calitatea rezultatului final. Pentru a reusi trebuie sa te specializezi. Asa cel putin se intampla in tarile occidentale. Specializare inseamna experienta, inseamna pregatire, inseamna a fi sigur pe ceea ce faci, inseamna viteza de reactie.
Din pacate si in domeniul comunicarii sunt manageri care cred si incurajeaza modelul “omul bun la toate”. Faci strategii, lipesti timbre, te ocupi de cadourile de Craciun, negociezi cu furnizorii, organizezi evenimente, vorbesti cu jurnalisti si, din cand in cand, mai faci si rapoarte bugetare si comunicate de presa. Multe sarcini se indeplinesc superficial, iar responsabilitatea este pasata. Daca asta se vrea, asa se face. Cine are de pierdut ?
Postat in: Diverse
4 Comentarii Scrie un comentariu
1. Gabi Nistoran | August 29th, 2008 at 8:57 pm
Toata lumea?
Managerul poate castiga pe termen mediu, dar pe termen lung pierde clienti.
2. Amira | September 1st, 2008 at 6:24 pm
Ideea e ca de la patronul unui restaurant , pana si la managerii din multinationale se merge pe acelasi principiu: daca treaba merge, de ce nu?
3. Ziarul Strada Mare | September 7th, 2008 at 5:06 pm
Sunt oameni predispuşi, predestinaţi, preformaţi să le facă bine pe toate. A încuraja într-o firmă un asemenea comportament înseamnă să produci degringoladă, harababură, tevatură, scăderea tuturor simţurilor de la simţul răspunderii la spiritul de echipă. O echipă adevărată e formată din oameni specializaţi, din posturi clare, puternice, bine întreţinute, bine ţinute în priză. Managementul lui ‘fac de toate’ vorbeşte despre lipsa de viziune, lipsa de autoritate, despre incropeală şi zăpăceală. Cam aşa se văd lucrurile de pe Strada Mare. Raluca, o săptămână bună îţi urăm!
4. Gabriela | October 10th, 2008 at 9:04 am
Din pacate managerii isi doresc oameni care sa lucreze cat trei,dar sa fie platiti nici cat pentru unul singur.Pe termen lung fenomenul nu are viabilitate,e clar.Si uimitor este ca o stiu si ei,nu sunt totusi oameni lipsiti de judecata,dar…merge si asa!
Din pacate si eu,la inceputurile activitatii,am fost exact omul bun la toate,desi functia mea presupunea sa ma ocup de relatiile cu publicul,am facut si secretariat,am fost si curier la nevoie,m-am ocupat si de probleme de logistica,de carduri ,si in general cam de orice se ivea si nu putea fi rezolvat de alta persoana (din varii motive,de la lipsa de chef pana la faptul ca erau “prea calificati”).Pe de-o parte a fost bine pentru ca am avut ocazia sa cunosc cate putin din tot si sa pot realiza ce anume ma atrage mai mult,in ce m-as putea specializa.Pe de alta parte dupa un timp am clacat,este infernal sa lucrezi avand un client in fata,un sef in telefon,un coleg in spate,asteptand sa invete si el de la tine , si in plus o gramda de taskuri adiacente care iti umplu planner-ul.
Toata lumea vorbeste despre spiritul de echipa,profesionalism,inovatie,dar putem oare sa facem asta cu un management aproape socialist,prafuit,chinuit de foste tovarase secretare sau contabile sef ajunse acum directoare,care nu vad dincolo de rezultatele de moment…?
O zi cat mai buna iti doresc!
Gabriela
Scrie un comentariu:
Trackback | Aboneaza-te la comentarii prin RSS