Discutam cu cativa prieteni si am reusit sa creionam profilul celui care ii place sa fie important la job, sa lase impresia ca munceste cel mai muuuuult. Am ajuns la urmatoarea concluzie: trebuie sa pari tot timpul ocupat si musai enervat (mai trantesti telefonul sau tastatura, oftezi, arunci hartii, comentezi cu voce tare tare). Multi stapanesc tehnicile PR-ului - musai sa te bagi in seama, sa subliniezi cate faci si sa nu scapi ocazia sa arati ce om de echipa esti. Daca poti sa mergi si la tigara de muuulte ori e perfect. Nu se pune ca freci menta. Cica discuti despre proiecte….Multi au si atentie distributiva - aud si vad tot si vorbesc cand nici nu te astepti.
Ceea ce conteaza este sa muncesti eficient, sa ai rezultate si sa faci din placere ceea ce faci.
April 13th, 2011
Am primit invitatia din partea lui Dragos Dehelean de a raspunde public la cateva intrebari.
1. Care sunt primele 3 companii pe care le apreciezi cel mai mult pentru cum s-au implicat in societate in 2010 si de ce ? Primele trei companii pe care le-am retinut sunt Coca Cola, Petrom si Recolamp. S-au implicat constant si activ in domeniul ecologiei. Cum romanul mai are un drum lung de facut pana sa actioneze responsabil, consider ca demersurile facute de aceste companii merita areciate. Din pacate, mass media nu prezinta proiectele CSR si este destul de greu sa cunosti cate companii si ce proiecte au fost derulate concret in 2010.
2. In ce masura marile companii au raspuns in 2010 asteptarilor tale in privinta implicarii sociale ? Intr-o foarte mica masura au raspuns asteptarilor. Modelul responsabilitatii sociale corporatiste este prea putin inteles si inca si mai putin practicat in Romania. Ma enerveaza atunci cand sunt canalizate resurse pentru sustinerea unor proiecte fara impact major in comunitate…dar care dau bine in sustinerea comunicarii corporatiste. Tinand cont ca acum patru ani conceptul CSR era necunoscut, consider ca s-au facut cativa pasi importanti…insa pasii sunt sovaielnici. Ma enerveaza teledoanele in care sunt stransi bani pentru copiii din Haiti in timp ce copiii orfani sau talentati din Romania se zbat sa supravietuiasca.
3. Ce asteptari ai de la companii in privinta responsabilitatii sociale pentru 2011 ? Oare este posibil sa investesti in sitale si centre de tratament moderne, in proiecte care implica copiii orfani si cei talentati ? Nu este bizar sa existe sate neelectrificate ? Companiile trebuie sa aiba un rol important, dincolo de stricta obtinere a profitului si sa inteleaga ca responsabilitatea nu este un accesoriu al unei companii de prestigiu, cu traditie si cultura corporatista puternica. Companiile nu opereaza independent de mediul politic, social si nu trebuie sa se substituie guvernului pentru a asigura serviciile publice de baza. Daca insa autoritatile esueaza in a asigura aceste servicii, companiile trebuie sa se implice si sa creeze un mediu sigur pentru activele sale. Daca serviciul medical este la limita supravietuirii, companiile ar putea sa infiinteze centre de tratament pentru angajati si familiile lor.
4. Ce esti dispus sa faci pentru a le stimula pe companii sa fie mai responsabile in 2011 ? Sunt dispusa sa ma implic ca voluntar, sa adun si altii ca mine si sa promovezproiectele in care cred.
February 25th, 2011
Romanii nu stiu sa asculte interlocutorul. Iti taie vorba, cred ca au inteles totul din jumatate de fraza si isi atribuie idei pe care nici prin minte nu-ti trecea sa le comunici. Tuturor ne place sa credem despre noi insine ca stim sa comunicam, dar in realitate acest lucru se intampla destul de rar.
February 16th, 2011
In multe cazuri campaniile de imagine sunt actiuni de comunicare superficiale, campanii care sa dea bine la toata lumea …….. Acestea beneficiaza de o atentie aparte, sunt alocate resurse importante, fiind considerate ca actioneaza cel mai puternic la nivel de brand. Reteta este cam aceeasi: portretizarea unor romani extrem de frumosi, veseli si politicosi, voci calde, texte dragalase si super optimiste scoase din powerpoint-uri, muzica usor de retinut, sloganuri (filozofice) nesustinute de realitate etc.
January 20th, 2011
In ciuda aparentei de progres, publicitatea romaneasca a ramas fix acolo unde era si acum 5 ani, cu aceiasi lideri, cu aceleasi idei, cu aproape aceleasi realizari in ce priveste work-ul. Trebuie sa iesim din paradigma explicatiilor si justificarilor. Scopul ultim al demersului jucatorilor din publicitate trebuie sa fie maximizarea efectelor pentru client, pentru brand-ul pe care il promoveaza. Nu putem face asta fara o analiza pe termen lung si evaluarea implicatiilor pe care le au abordarile folosite in prezent. Le folosesc cu adevarat clientilor abordarile creative ? Le construieste cu adevarat business-ul ? Le consolideza brand-urile sau doar le usureaza munca agentiilor oferindu-le algoritmi si retete de-a gata, care le mai ajuta si sa ia premii, dar nu optimizeaza deloc bugetele clientilor si efortul lor de constructie de brand ?
January 5th, 2011
Iata un top interesant al tendintelor de consum 2011.
December 2nd, 2010
Criza, criza, criza. Cel mai faimos cuvant din ultimului an. In aceasta perioada am fost multe declaratii destul de ciudate ale unor manageri din domeniul publicitatii si relatiilor publice. Cea care imi place este “acum ne intoarcem la client”. Super:))) Pai pana acum clientul nu era important ? Atitudinea era “merge si asa” ?
November 23rd, 2010
Exista in orice companie, dar si in viata de zi cu zi, anumite persoane, asa zise “dificile” iar comunicarea si relationarea cu acestea nu se realizeaza prea usor. Aceste persoane oscileaza de la o stare de buna dispozitie la o stare de iritabilitate si nu stii cum ar putea reactiona in momentul urmator, de aceea exista rezerve in abordarea lor. De multe ori iti este teama sa le intrebi ceva, iar sa le rogi sa iti faca o favoare…. nici nu te mai gandesti. In plus sunt greu de multumit, oricata bunavointa ai avea, oricat de corect si dragut te-ai purta si oricata dreptate ai avea. Colaborezi foarte greu si sau deloc. Depinde de imprejurari. Aceste persoane insa considera ca trebuie tratate cu respect pentru ca…. se considera a fi “speciale”. Oricat am incercat, zilnic intalnesc astfel de oameni. Vrei, nu vrei, nu scapi. Poate in munti sa ai noroc..
November 8th, 2010
